FLORIN OPREA . EU

Eu cu mine…

Povești de copii pentru oameni mari

Consider că fiecare zi are o lecție de dat și nu trece vreuna fără să aibă vreo povață ascunsă în ea. Trebuie doar să ai răbdare să-i descoperi morala măcar la sfârșitul ei. Dar nu credeam că într-una din acele zile în care ajung acasă de la serviciu cu mult după asfințitul soarelui, lecția acelei zile să vină tocmai din partea fetiței celei mici, în vârstă de doar 8 ani. Aceasta mă aștepta nerăbdătoare ca să-mi povestească ce a citit peste zi, așa cum îmi promisese încă de dimineață că o va face. Deși obosit și cu mintea gata să se întoarcă la grijile de peste zi, am revenit la viață: am simțit că aceea era lecția. Pe scurt, povestea sună așa:

Era odată un țăran nemulțumit de soarta lui și care mereu bombănea despre cum ceilalți au parte de noroc în viață și de ajutorul celor din jur, iar pe el nici Dumnezeu nu-l ajută. Și cum se întorcea el așa de la târg într-una din zile, i se arată pe drum un înger care-i spuse că a venit să-i dăruiască o comoară și astfel să scape de toate grijile. Dar pentru asta trebuie ca țăranul să-i dăruiască ceva mai întâi…

„Păi nu am la mine decât acest coș cu fructe” spuse țăranul.

„Fructele sunt foarte bune, mulțumesc” răspunse îngerul.

Așa că țăranul puse coșul jos și începu să caute prin el. Scoase de acolo un pepene mare și copt, dar nu se îndură să-l dea. Apoi scoase o gutuie mare și galbenă de-ți lăsa gura apă, dar și pe aceasta o așeză la loc. Tot astfel cotrobăi printre piersici, mere și alte bunătăți de care nu se putu despărți până când găsi pe fundul coșului o nucă și pe care o întinse mulțumit îngerului.

„Acum îmi dai comoara?” spuse țăranul.

„Desigur” îi răspunse îngerul, în timp ce-i întinse înapoi nuca preschimbată în aur.

Țăranul nu mai putea de bucurie. Se aplecă grăbit și luă pepenele de jos ca să i-l dea îngerului, dar acesta deja dispăruse.

★ ★ ★

Știu la ce te gândești… ce-ar fi fost dacă i-ar fi dat pepenele de la bun început și fără să mai stea pe gânduri, nu? Și mie mi-a venit același lucru în minte când am auzit pentru prima oară povestea, însă adevărul e că în aceasta mai stau ascunse câteva învățături care cu ușurință ni se arată în fiecare zi, dar, cu toate acestea, cu anevoie le mai vedem:

1) Suntem mai bogați decât credem. Atât de bogați suntem încât nu ne-am putea despărți de ceea ce avem atunci când ni s-ar pune în vedere lucrul acesta.

Ai da sănătatea ta de acum – poate nu perfectă – la schimb cu o stare bolnăvicioasă și un pumn de aur în plus?

Ai da vremea de pace în care trăiești pe una plină de războaie și insecuritate – precum altminteri întreaga istorie a omenirii – și pe o pungă de galbeni?

Cât aur ar valora viața ta?

Dar lumina ochilor tăi? Dar istețimea minții și educația primită care-ți permite să citești aceste rânduri?

Precum vezi, ai cel puțin câteva lucruri ce valorează mai mult decât tot aurul din lume dar de care uiți adesea cât valorează până când nu ești pus să scormonești prin coșul cu bunătăți precum acum. Privindu-le cu atenție cu greu te-ai putea lipsi de vreuna dintre ele așa că nu te înduri și le așezi ușor la loc. Și câte și mai câte nu se găsesc pe acolo!

Iar eu, stând așa, în genunchi, încă îmbrăcat cu hainele de serviciu și cu fetița povestindu-mi serioasă și cu lux de amănunte istorioara de mai devreme, m-am simțit atât de bogat cum nu aș fi crezut vreodată că aș fi!

2) Nu te îngrijora, de obicei, ceea ce dăruim nu are prea multă valoare pentru noi. O idee, o vorbă bună, un cuvânt de încurajare, un scaun lăsat liber în autobuz, un „mulțumesc” sau un „iartă-mă” – sunt doar niște fructe într-un coș. Vei spune precum țăranul de mai devreme „Păi nu am la mine decât acest coș cu fructe”, însă dăruite celor ce au nevoie de ele, sunt inestimabile și se preschimbă în aur pentru cel ce le primește.

În loc să pierzi 5 minute la serviciu bârfind cu colegii de muncă, ajută-l pe cel aflat la nevoie chiar dacă nu a avut curajul să ți-o ceară. Învață pe alții ceea ce știi – sunt lucruri pe care dăruindu-le altora nu le vei pierde și nu le vei știrbi cu ceva, dimpotrivă. Spune cuvinte frumoase celor din jur și devino modelul pe care vrei să-l vezi în societate. Toate acestea nu te costă și nici nu ai să sărăcești cu nimic oferindu-le.

3) Dăruiește. Dăruiește tot coșul, dăruiește tot ceea ce ai mai bun. Pentru că într-una din zile, chiar de ți s-ar întoarce doar nuca dăruită cândva dar preschimbată acum în aur, aceasta ar valora de mii de ori mai mult decât tot ceea ce ai oferit până acum.

Și când vei fi căzut, atunci când viața te va pune jos, măcar de ți s-ar întoarce cel mai mărunt lucru din ceea ce ai dăruit, aceasta va fi aur pentru tine. Căci ce este mai neprețuit pe lumea acesta decât un mic ajutor atunci când ai mai mare nevoie de el?

4) Economia binelui: Atunci când îți este bine, investește-l. Din prea plinul tău de bine pune deoparte acolo unde este mai mare nevoie de el. Pentru ca atunci când vei avea nevoie de el și-ți va lipsi, acesta să aibă de unde să vină. Căci de-ar fi doar o vorbă bună, aceasta are puterea să te ridice din negura deznădejdii și să-ți dea aripi. Știi despre ce vorbesc… cu toții știm acei „îngeri” care au apărut la un moment dat în viața noastră și ne-au dăruit „doar o nucă de pe fundul coșului”, însă preschimbată în aur pentru noi, căci, deși nesemnificativă, ea era tot ceea ce aveam nevoie la momentul respectiv.

5) Fii tu îngerul din povestea altora.

 

Florin Oprea

Poveste: Comoara primită în dar, Leon Magdan
Sursa foto: vividscreen.info

dezvoltare personalămotivațional

Florin Oprea Florin Oprea • 24 octombrie 2015


Articolul precedent

Următorul articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată / Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii