FLORIN OPREA . EU

Eu cu mine…

Frica

Demonul Fricii

Frica de a vorbi în public, frica de a primi un „NU” ca răspuns, frica de a transmite vești proaste superiorilor, frica de a putea părea ridicol. Acestea sunt din punct de vedere statistic cele mai mari frici ale lumii moderne. În zilele noastre frica nu mai are legătură cu pericolul real, cu nevoia de conservare a speciei, cu acel fior autentic la întâlnirea cu fiarele pădurii. Frica, acel antrenor personal pentru supraviețuire a fost înlocuit de cu totul altceva. Una șireată, lașă și trădătoare.

Frica de azi are o voință a ei. Frica trebuie scrisă cu literă mare pentru că Frica este o persoană cu o voință aparte care sălășluiește pentru perioade mai mari sau mai mici în același trup cu tine. Tocmai de aceea ai zice că șoaptele și îndemnurile ei din mintea ta ți-ar aparține. Greșit.

Acesta este demonul Fricii care mai întâi îți dă târcoale, iar mai apoi se cuibărește la pieptul tău.

Este mică și nevinovată, ca un copil neajutorat, de aceea la început nu îți pare ca fiind niciun pericol. O primești în suflet ca pe ceva ce are nevoie de protecția ta. Și astfel te trezești că spui un nevinovat „pas” susținerii prezentării în fața investitorilor de săptămâna viitoare. Mai mult, faci un gest galant și indici pe colegul tău spunând ușor fals faptul că și acestuia i se datorează meritul reușitelor din ultimul timp și ar trebui să susțină el prezentarea. Aiurea! Ți-ai pierdut ultimele săptămâni pe brânci la proiectul acesta în timp ce ceilalți nici nu visau la el. Deși vrei să pari un gentleman, nu altruismului tău se datorează cedarea rolului. Tu știi acest lucru dar îți întorci privirea de la adevăr prefăcându-te preocupat de alte nimicuri. Și ceilalți știu ce eforturi ai făcut și tocmai de aceea îi surprinzi uitându-se ciudat la tine. Dar tu nu vrei să-i faci rău micii și firavei Frici pe care ai primit-o de bunăvoie la piept.

Frica te va îndemna întotdeauna să faci cele mai prostești lucruri. Să fugi din fața oportunităților, din fața eforturilor care te pot face mai bun. Vei vorbi oarecum în dodii fiind pus în fața provocărilor și vei considera că i-ai dus pe toți de nas cu eschivele tale și că nimeni nu s-a prins ce este de fapt în sufletul tău.

Cum vrei să devii orator dacă nu vorbești niciodată în public; cum poți să devii scriitor dacă te înspăimântă critica încât nu scrii nici măcar un rând; cum poți fi un om de vânzări excelent sau un bun negociator dacă te îngrozește un posibil „nu” și bați tot în retragere; cum poți să realizezi vreodată ceva dacă teama că vei fi refuzat, judecat și stigmat de ceilalți te ține pe loc? Cum poți să fii TU, dacă nu faci nimic din ceea ce crezi și din ce simți cu adevărat, ci întotdeauna te porți așa cum ar vrea alții? Cum?

Frica e ca un parazit care pune ușor-ușor stăpânire pe gazda sa. Dar cum o poți scoate atâta timp cât a pătruns adânc în suflet și-n mădulare? Simplu. Dacă îți spune că lumina îți face rău, pune-o în lumina reflectoarelor. Dacă îți spune să taci, vorbește. Dacă îți spune că ceea ce crezi poate fi ridicol, atunci așa să fie: fii ridicol și spune ce gândești. Ia Frica și arată-i-o într-o oglindă. Înfrunt-o cu proprii ei demoni. Indiferent ce iese din confruntarea cu propria Frică, doar ea este cea care poate pierde. Din momentul în care te-ai angajat în lupta cu ea, tu ești învingătorul. Nu contează cum a ieșit primul tău discurs în public, cu siguranță următoarele vor fi din ce în ce mai bune. Chiar dacă modest, cu ocazia primului tău discurs devii instant un orator în drumul lui spre desăvârșire. Nu contează cum pot suna criticile la primul tău articol, ești pe calea cea bună. Chiar dacă e slab, primul articol te face automat autorul lui. Bun, rău, acum ești un autor. Mergi mai departe pe calea perfecționării. Acționează în direcția dorită, indiferent de ce are să se întâmple, iată adevăratul remediu. „Nu o fi dracu’ atât de negru” spune un proverb din popor. Acțiunea, aceasta este cheia!

În lipsa acțiunii, Frica se hrănește tocmai cu energia ta. Degeaba mănânci, degeaba încerci să te odihnești, căci pentru tine nu mai ai nicio putere. Mănânci pentru ea, te odihnești doar pentru ea. Frica te ține încordat și te istovește rapid. Scoate acum parazitul din tine și începe să trăiești numai și numai pentru tine. Înfruntă demonul Fricii și eliberează-te. Încarcă-te cu energia reușitelor.

Frica vrea să stai pe loc. De aceea îți va șopti că sfera ta de confort este singurul loc din lume unde ești în siguranță și unde te vei putea simți bine, iar că în afara ei sunt doar pericole înspăimântătoare. Pentru că Frica nu vrea să evoluezi. Ea are nevoie de o gazdă slabă pentru a prospera. Tu ești singurul care trebuie să-și dorească progresul și să te împingi pe drumul cel bun. Ieși din lumea ta micuță și călduță și vei descoperi minciuna în care te ține captiv. Lumea este mult mai mare și plină de lucruri minunate. Explorează lucruri noi și ieși din sfera ta de confort.

Pe de altă parte, Frica neînfruntată, cu timpul prinde… curaj! Te va ține în peșteră, departe de frumusețea lumii fluturându-ți pe dinaintea ochilor pericolele nemaivăzute de afară. Te va țintui de scaun atunci când ar trebui să te ridici. Te va strânge de gât când va trebui să vorbești. Iar de te vei ridica la luptă împotriva ei fără dorința sinceră de a o învinge va face să-ți tremure picioarele și-ți va usca gura în timp ce transpirații reci vor pune stăpânire pe trup. Te va lovi cu putere în stomac și-ți va face fața albă ca varul. Îți va înmuia picioarele și te va pune la pământ. Te va ține în lesa ca pe un animal de companie după bunul ei plac. Frica te va îmbolnăvi de-a dreptul. Vei pleca de la doctori, fără ca aceștia să-ți găsească mai mult de vreo lipsă de vitamine, dar tu te vei simți din ce în ce mai rău…

Nici să primești ajutor nu-i e pe plac acesteia. Frica te face orgolios peste măsură și nervos pe orice. Te scoate din sărite exact când nu trebuie și te trezești țipând la persoanele care îți vor de fapt binele. „Ține tu prezentarea, este munca ta” îți spun câțiva colegi apropiați. La început îi refuzi elegant, iar cu cât insistă mai mult te pui ca măgarul de-a curmezișul, indiferent cât de logice ar fi îndemnurile celor dragi. Te ferești să pari cumva ridicol și sfârșești prin a fi ridicol de ridicol!

Te va apăsa și vei simți că nu mai ai aer, îți va întuneca judecata, îți va fura voința. Lăsată în pace, Frica va conduce până la urmă orice aspect al vieții tale. Și când te gândești că totul a început cu lucruri aparent mărunte… Privind analitic în trecut mai bine țineai nenorocita aia de prezentare! Alții au prosperat pe munca ta în timp ce tu ai devenit din ce în ce mai transparent. Ce putea să se întâmple rău? Ai fi vorbit cu patos despre munca ta și ai fi răspuns ca un zeu tuturor întrebărilor. De atunci, parcă toți au încercat să te folosească pe post de rob și să se laude cu rezultatele muncii tale. Ai lăsat Frica să-ți pătrundă încet în oase. Dar faptul că ceilalți s-au schimbat în jurul tău este doar o iluzie. Tu ești singurul care s-a schimbat în realitate. Din ce în ce mai neîncrezător în tine ai tot bătut pasul în retragere.

Spune-mi, cine vrei să decidă viața ta? Tu sau ea?

Nestârpită, va cunoaște victorie după victorie. Și indiferent cât de mărunte ți-ar părea acestea, ea va crește din ce în ce mai mare în timp ce tu te vei face din ce în ce mai mic. Cu fiecare victorie te va dresa ca pe un câine. Iar când îți va spune „șezi” vei sta cuminte la locul tău. Acum nu mai este doar un discurs pe care refuzi să-l susții în fața unor necunoscuți. Acum Frica îți dictează până și că nu trebuie să suni un client pentru că acesta s-ar putea să-ți spună un „NU”. Doar n-o să-l lași pe client să aibă această satisfacție! Cum să accepți un refuz din partea lui? Mai bine îți spui tu „NU” acum și nu-l mai suni niciodată!… Așa te aduce Frica. Indiferent de ce vei vrea să faci, ea îți va curge în sânge și-ți va infecta orice celulă din corp.

De ce oamenii au mai multe regrete decât remușcări la sfârșitul vieții? Pentru că nu și-au oferit niciodată șansa să aibă remușcări. Au preferat să-și asculte Frica și să nu facă nimic. Că doar „cine nu muncește nici nu greșește”. Au stat în lumea lor mică și călduță fără să-și asume niciun risc, fără să evolueze sau să se bucure de infinitatea posibilităților oferite de viață. Și doar privind acum în urmă își dau seama că au pierdut toate acele ocazii ascultând de Frică și de „gura lumii” și au ajuns doar să regrete că n-au făcut nimic deosebit… fără remușcările a ceea ce ar fi putut greși. O viață goală.

Ce bine că ai luat deja decizia de a lupta contra Fricii! Și nu, nu este un lucru rău că te-a ademenit până acum. Dacă ai putea s-o întrebi, Frica ți-ar spune că nu dă târcoale celor lipsiți de minte. Nu-i plac. Aceștia în general nu au nimic de pierdut și nici de oferit. În schimb îi va curta mai întotdeauna pe cei ce au ceva cu adevărat de oferit, acolo unde există o miză serioasă. Ia-o ca pe un compliment, atât.

Fă-i o surpriză Fricii. Urcă pe scenă și ține un discurs. Mergi și spune șefului ce idei ai. Începe afacerea vieții tale cu gândul reușitei. Spune-i „te iubesc” persoanei iubite. Strigă în gura mare fără să-ți pese de ce gândesc alții. Vizitează locuri noi și încearcă ceva ce n-ai mai făcut. Fă-i o surpriză Fricii. Acum.

★ ★ ★

În sala de ședințe s-a lăsat tăcerea. Te trezești ca dintr-un vis și descoperi că toată lumea se uită fix la tine în timp ce șeful te întreabă din nou: „Ei, ce zici? Este proiectul tău de suflet. Ții tu prezentarea?”

Florin Oprea

Sursa foto: imgbase.info

dezvoltare personalămotivaționalvânzări

Florin Oprea Florin Oprea • 22 iulie 2015


Articolul precedent

Următorul articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată / Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii